Care-i faza cu vinurile DOC?

Care-i faza cu vinurile DOC?

Dacă ești super fan al legislației vinului, mai bine nu citi mai departe — postarea asta îți poate ridica tensiunea. 😅
Dar dacă ești curios să înveți mai multe despre vin, s-ar putea ca perspectiva asta să te ajute… sau, cine știe, să te încurce și mai tare.

În lumea vinului există mai multe „trepte de calitate”.
Cea mai sus-pusă este DOC (denumire de origine controlată), cunoscută și ca DOP (denumire de origine protejată). Tehnic vorbind nu-s chiar același lucru, dar pentru simplitate le tratăm la fel.
Apoi vin vinurile IG (indicație geografică) și, la bază, cele varietale (fostele „vinuri de masă”).

Sunt curioasă: câți dintre voi chiar vă uitați la treapta de calitate înainte să cumpărați o sticlă?

În Italia, Franța sau Spania poate că înseamnă ceva.
Dar și acolo, ca și la noi, clasificarea spune în primul rând dacă via e situată într-o zonă considerată „bună” pentru cultivat struguri.

Și atunci… de ce nu mă entuziasmez la un DOC?

(Pentru cei cu inima sensibilă, poate ar fi bine să vă opriți aici.)

1. Costă.

Ai văzut vreodată bulinele alea argintii, drăguțe, lipite pe sticlele de vin românesc?
Se cumpără de la ONVPV și sunt doar pentru vinurile IG și DOC.
Surpriză: cele pentru DOC sunt mai scumpe decât cele pentru IG.

Sunt crame care aleg să declaseze vinurile DOC și să le vândă ca IG, pentru a plăti taxe mai mici.
(Nu se poate face peste tot — dacă ești într-un areal exclusiv DOC, ghinion: nu poți coborî calitatea.)

În același timp, dacă vrei să crești — adică să duci un vin IG la nivel de DOC — și podgoria nu are asta în caietul de sarcini… nu poți.

2. Vinuri varietale.

Înainte erau sinonime cu „vinuri de masă”.
Astăzi, pot fi făcute:

• din struguri cumpărați din alte regiuni,
• din soiuri care nu sunt oficial recunoscute în podgoria respectivă, dar care poate sunt acolo de peste 20 de ani.

Asta spune multe despre rigiditatea sistemului, nu?

Așa că, deși în teorie DOC, IG și vin varietal ar trebui să îți spună ceva despre calitatea vinului, în practică îți spun mai degrabă de unde vine vinul.

Și dacă tu crezi că tot vinul dintr-o regiune DOC e top… înseamnă că n-ai băut suficiente vinuri.
Există vinuri IG mai scumpe decât unele DOC.
Există vinuri varietale mai bune decât multe DOC.

Eu, personal, nu acord prea multă importanță acestor denumiri (deși, recunosc, sună bine pe etichetă).
Pentru că la calitatea vinului contribuie mult mai mult decât locul unde e via.

Contează:
– anul climatic
– tehnologia aplicată
– factorul uman
– gradul de igienă
– dotarea cramei
– și, da… chiar și cât de mult „Doamne-ajută” s-a spus când s-a făcut vinul 😅
(Și nu glumesc — am povești despre asta. Dacă ești curios, lasă-mi un comentariu!)

Și atunci… dacă sunt vinuri IG mai bune decât unele DOC, de ce nu se schimbă regulile?

Pentru că… suntem în România.

Să modifici un caiet de sarcini presupune:

• multă muncă,
• multă documentație,
• și mai multă deschidere din partea celor care trebuie să aprobe schimbarea.

Din păcate, nu toată lumea a ajuns în 2024.
Unii mai așteaptă „cercetări” (care, sincer, și dacă nu ar exista… nu s-ar simți lipsa lor).
Alții preferă „las’ că merge și-așa”.

✅ Și atunci… la ce te uiți când cumperi vin, dacă nu la DOC/IG/Varietal?

Uite câteva criterii care, personal, mi se par mult mai relevante:

• Reputația cramei – ai mai băut vinuri de la ei? Ți-au plăcut?
• Soiul – știi că îți place Feteasca Neagră? Atunci ai deja un punct de plecare.
• Anul de recoltă – un an foarte cald sau foarte ploios poate face o diferență uriașă.
• Prețul – nu mereu dictează calitatea, dar uneori dă indicii.
• Și, cel mai important: gustul.
  Pentru că, până la urmă, vinul bun e cel care îți place ție.

💬 Tu cum alegi vinul?

Te uiți la etichetă, la treapta de calitate sau îl alegi după instinct, recomandări și oameni în care ai încredere?

Spune-mi în comentarii — sunt curioasă cum vezi tu lucrurile. 🍷

Viață colorată și vinuri excelente!